Category: Lifestyle

  • Rochia de mireasă trebuie să spună povestea ta. Iar eu sunt aici ca să construim visul tău împreună

    Rochia de mireasă trebuie să spună povestea ta. Iar eu sunt aici ca să construim visul tău împreună

    Când creez o rochie de mireasă, nu mă gândesc doar la formă, material sau trend. Mă gândesc la emoție. La femeia care o va purta. La felul în care va păși spre cel pe care îl iubește, cum i se va lumina chipul, cum va străluci în fiecare fotografie. Rochia trebuie să fie parte din ea, nu doar o haină. Trebuie să o definească. Să o susțină. Să îi dea încredere.

    Pentru mine, eleganța într-o rochie de mireasă nu înseamnă opulență. Înseamnă calitate, măiestrie și o croială care se potrivește perfect corpului și personalității.

    Broderie manuală, dantelă fină și materiale prețioase – semnătura unei apariții elegante

    În colecțiile mele de mireasă, folosesc adesea broderie manuală și dantelă – nu doar pentru frumusețea lor, ci pentru că dau rochiei acea aură de rafinament atemporal.

    Dacă îți dorești o rochie care urmărește linia corpului, o formă mai mulată, este esențial să alegem o țesătură prețioasă, care să nu lase nimic la voia întâmplării. Broderia sau dantela aplicată manual pe astfel de modele le oferă o textură spectaculoasă, dar în același timp discretă.

    Rochii tip prințesă – dramatism elegant și echilibru perfect între volum și structură

    Pentru cele care visează la o apariție de basm, rochia tip prințesă este alegerea ideală. Îmi place să combin un corsaj din dantelă delicată cu o fustă amplă din satin fin.

    Contrastul dintre partea de sus și partea de jos creează un echilibru vizual care funcționează impecabil. Totul este construit astfel încât să ai libertate de mișcare, dar și acea siluetă regală pe care o meriți în ziua ta.

    Linia A – versatilitate, impact și eleganță într-o singură croială

    Una dintre cele mai iubite forme de rochii este linia A. O ador pentru că avantajează aproape orice tip de siluetă. Îți subliniază talia, alungește corpul și oferă un impact vizual foarte rafinat. Când o construiesc, aleg întotdeauna materiale prețioase și adaug detalii care să transforme fiecare pas într-un moment special. Poate fi cu broderie, cu inserții de mătase, cu un voal care curge ușor în spate.

    Rochiile asimetrice – pentru mirese care vor să iasă din tipare

    Da, și rochia de mireasă poate fi asimetrică. Este o alegere din ce în ce mai căutată, mai ales de femeile moderne, care vor ceva diferit, dar la fel de elegant.

    Creez rochii scurte în față, lungi în spate, cu trenă amplă, care oferă o dinamică vizuală spectaculoasă. Sunt rochii de mireasa elegante care îți pun corpul în valoare într-un mod inedit și care rămân în amintirea tuturor.

    Pentru nunțile în aer liber – rochii fluide, din mătase sau voal de mătase

    Dacă ai ales o nuntă în aer liber, poate pe o terasă, într-o grădină sau lângă piscină, atunci îți recomand rochii fluide, din mătase naturală sau voal de mătase. Aceste materiale curg pe corp cu o eleganță care nu are nevoie de artificii.

    Creez astfel de rochii cu gândul la un romantism simplu, dar de impact. Corsetul, aplicat cu delicatețe în partea de sus, aduce acel echilibru între senzualitate și rafinament.

    Modele unice de rochii elegante de lux, create pentru cea mai importantă zi din viața ta

    Fiecare rochie de mireasă pe care o creez este unică. Nu urmez un șablon – urmez o poveste. A ta. Îți ascult dorințele, îți privesc silueta, înțeleg ce vrei să simți când te vezi în oglindă. Și construiesc în jurul acestor detalii.

    Folosesc cele mai bune materiale, croiesc cu precizie, aleg broderii lucrate manual, pentru că în ziua aceea nu există „destul de bine”. Există doar „perfect”.

  • 5 motive pentru care merită să achiziționezi vinuri de colectie. Ce spune asta despre tine?

    5 motive pentru care merită să achiziționezi vinuri de colectie. Ce spune asta despre tine?

     Achiziționarea unor vinuri de colecție reprezintă mult mai mult decât un gest exclusivist; este o adevărată artă și o expresie profundă a pasiunii pentru rafinament și cultură. Colecționarea unor sticle rare sau ediție limitată nu este doar o formă de investiție, ci și o modalitate de a-ți cultiva gusturile și de a-ți defini personalitatea în mod subtil și elegant. În primul rând, una dintre cele mai importante motivații pentru a achiziționa vinuri rare este legată de valoarea lor în timp, atât din punct de vedere financiar, cât și sentimental. Spre deosebire de vinurile obișnuite, cele de colecție au capacitatea de a evolua și de a-și spori calitatea, până într-acolo încât pot deveni adevărate opere de artă lichide care pot fi păstrate ani de zile, aducând satisfacție și mândrie colecționarului. Faptul că alegi să investești în astfel de vinuri arată o perspectivă matură asupra timpului și a valorii autentice, ceea ce pune accent pe răbdare și pe aprecierea detaliilor subtile care fac diferența.

    Un al doilea motiv esențial pentru a cumpăra vinuri de colecție (https://www.beicevrei.ro/vinuri-de-colectie-premium-scumpe) ține de unicitatea și exclusivitatea acestora. Vinurile rare sunt adesea produse în ediții limitate, ceea ce oferă sticlelor o aură specială și o poveste aparte. A deține un vin de colecție este echivalentul cu a avea o piesă rară într-un muzeu personal, o mărturie a gustului select și a capacității de a recunoaște valoarea dincolo de ceea ce este evident. Această alegere spune foarte multe despre tine: ești o persoană care caută excelența și nu se mulțumește cu banalul, iar faptul că preferi să investești în ceva ce puțini au acces reflectă o dorință de a te diferenția într-un mod sofisticat.

    Pe de altă parte, aceste vinuri de colecție au și o puternică dimensiune socială și culturală. Ele pot fi un excelent punct de pornire pentru discuții, pentru crearea unor momente memorabile împărtășite cu prietenii sau familia, dar și pentru consolidarea unor relații de afaceri. A achiziționa astfel de vinuri transmite un mesaj clar despre tine: ești o persoană care apreciază calitatea și subtilitățile vieții, dar și un bun comunicator, capabil să ofere și să împărtășească momente de neuitat. Vinul devine astfel un limbaj universal al eleganței și al bunei creșteri, iar colecționarul devine un ambasador al gustului fin.

    Mai mult decât atât, aceste vinuri de colecție pot reprezenta și o formă de investiție inteligentă pe termen lung. Piața vinurilor rare este în continuă creștere, iar cunoștințele și experiența acumulate în alegerea sticlelor potrivite pot transforma această pasiune într-un avantaj financiar semnificativ. Acest aspect arată că ești o persoană cu o gândire strategică, care vede dincolo de momentul prezent și care înțelege importanța diversificării și protejării valorilor personale. Nu este vorba doar de plăcerea degustării, ci și de construirea unui portofoliu solid, cu potențial de creștere, care poate deveni o moștenire valoroasă pentru generațiile viitoare.

    Nu în ultimul rând, achiziționarea unor vinuri de colecție reflectă un stil de viață care pune preț pe autenticitate și pe experiențe rafinate, în care fiecare detaliu contează. A face parte din această lume te ajută să transmiți un mesaj despre tine ca fiind o persoană cu gusturi alese, cu respect pentru tradiție și pentru calitatea produselor artizanale, dar și cu o viziune culturală profundă. Vinurile rare sunt expresia unei atitudini care combină eleganța, rafinamentul și pasiunea pentru frumos – elemente care definesc o personalitate cu adevărat complexă și apreciată.

     Motivațiile pentru a achiziționa vinuri de colecție sunt diverse și profunde, iar fiecare sticlă cumpărată spune o poveste despre tine, despre valorile și aspirațiile tale. Este o formă de exprimare personală care merge dincolo de simpla posesie a unui produs, care poate reprezenta o adevărată declarație de stil, cultură și rafinament. Odată cu alegerea de a colecționa astfel de vinuri, îți afirmi cu tărie identitatea și arăți lumii că ești o persoană care știe să aprecieze frumosul în toate formele sale, investind în ceea ce are valoare durabilă și autentică.

  • Care este cu adevarat frumusetea unor vacante all inclusive?

    Care este cu adevarat frumusetea unor vacante all inclusive?

    In acest articol, iti vom arata care este cu adevarat frumusetea unor vacante all inclusive.

    Te-ai intrebat vreodata de ce toata lumea vorbeste cu entuziasm despre vacantele all inclusive? Ei bine, nu e vorba doar de mancare la discretie sau cocktail-uri servite la piscina. Este vorba despre mult mai mult – o stare de bine, o pauza reala de la agitatia cotidiana si o evadare din rutina, intr-un decor de vis.

    Vacantele all inclusive reprezinta mult mai mult decat un simplu sejur – acestea reprezinta o experienta in sine, una care te va face sa uiti pentru 10-14 zile de problemele de la serviciu sau din viata personala.

    Cand alegi vacante all inclusive, alegi, de fapt, sa te eliberezi de stres. Pentru cateva zile, nu mai exista griji legate de ce gatesti sau cat costa fiecare masa ori bautura. Te deconectezi complet si te lasi purtat de… val, lasand grijile deoparte. Fiecare moment devine o ocazie de a savura viata, de a te reconecta cu tine si cu cei dragi.

    Ce este cu adevarat special la un concediu tip all inclusive este faptul ca nu va trebui sa respecti nicio rutina si niciun plan, asa cum esti obisnuit acasa: iti poti incepe dimineata pe plaja sau in pat, o poti continua pe sezlong sau la restaurant, iar seara o poti petrece la piscina sau la un party, avand garantia ca vei fi „insotit” intotdeauna de bauturile si mancarea preferata.

    Libertatea de a face ce vrei, cand vrei, este probabil cel mai mare lux al unui sejur all inclusive. Nu mai ai ceas, nu mai ai deadline-uri – ai doar starea ta de bine. Vrei o cafea pe plaja la rasarit? Se poate. Te-ai trezit tarziu si vrei mic dejun la ora pranzului? Nicio problema. Vrei o cina romantica sau o seara animata cu muzica live? Totul e la indemana, fara sa te stresezi cu rezervari sau costuri suplimentare.

    Indiferent ca alegi Turcia, Grecia sau Bulgaria, diversitatea si comoditatea sunt cuvintele de ordine in vacantele all inclusive – poti incerca tot meniul de cocktail-uri, gustari, deserturi, specialitati locale si internationale, pe parcursul sejurului, schimband de fiecare data mediul inconjurator: pe prosop, sub umbrela, in camera, pe balcon sau direct in piscina.

    Ce e mai frumos decat sa ai libertatea de a manca sau bea ce-ti doresti, cand si unde vrei? Bucatarii internationale, deserturi irezistibile si bauturi colorate – toate acestea fac parte din farmecul unui sejur all inclusive. Azi mananci sushi la restaurantul japonez al hotelului, maine gusti gyros pe terasa cu vedere la mare, iar seara te rasfeti cu dulciuri orientale in sunetul valurilor. Diversitatea te surprinde in fiecare zi, fara sa faci niciun efort.

    Cu alte cuvinte, un astfel de sejur iti da ocazia, din ce in ce mai rara in zilele noastre, de a fi 100% tu insuti, fara a juca un rol, si de a te bucura de tot ce te inconjoara, fara griji si mai ales fara stres.

    Asta e frumusetea reala dintr-un all inclusive: te readuce in contact cu tine. Nu mai trebuie sa faci compromisuri, sa zambesti fals sau sa respecti reguli impuse de altii. Te bucuri de confort, relaxare si rasfat – toate in acelasi loc. Este o reconectare profunda cu starea ta de bine, una care te incarca cu energie pentru mult timp, chiar si dupa ce te intorci acasa.

    In concluzie, vacantele all inclusive nu sunt doar o moda sau un moft – sunt o necesitate pentru cei care cauta o pauza autentica. Sunt o oaza de libertate, relaxare si rasfat, in care grijile dispar si bucuria revine. Asadar, daca visezi la o vacanta care sa te incarce cu zambete si amintiri frumoase, raspunsul este simplu: all inclusive e cheia!

  • Sclipirea eleganței: Brățările din aur pentru femei de la Sefinni.ro – bijuterii care definesc feminitatea

    Sclipirea eleganței: Brățările din aur pentru femei de la Sefinni.ro – bijuterii care definesc feminitatea

    Un accesoriu ales cu grijă nu este doar un detaliu vestimentar – este o declarație. Pentru femeile care știu ce vor și care își exprimă stilul prin rafinament, brățările din aur 14K de la Sefinni sunt combinația perfectă între lux discret și emoție personală.

    Într-o eră în care frumusețea autentică merge mână în mână cu calitatea, Sefinni.ro propune o gamă de bijuterii ce impresionează prin delicatețe, atenție la detalii și posibilitatea de personalizare. Brățările pot fi gravate cu nume, inițiale, simboluri sau mesaje – fiecare model devenind astfel o piesă unică, încărcată de semnificație.

    De ce să alegi o brățară din aur de la Sefinni?

    1.Aur autentic de 14K, prelucrat manual – Fiecare brățară este realizată în atelierul propriu din România, cu grijă pentru finisaj și purtabilitate.

    2.Design personalizabil – Poți alege lungimea, tipul de prindere, șnurul, forma pandantivului și mesajul gravat, astfel încât bijuteria să reflecte exact stilul tău.

    3.Potrivite pentru orice ocazie – De la un cadou pentru o aniversare sau naștere, până la o piesă de zi cu zi ce îți completează ținuta, brățările Sefinni sunt versatile și elegante.

    Descoperă colecția completă de brățări din aur pentru femei– de la cele cu șnur reglabil și bănuț gravat, până la cele cu biluțe de aur, pietre semiprețioase sau detalii fine, ideale pentru orice moment important din viață.

    Un brand românesc în care poți avea încredere

    Sefinni înseamnă mai mult decât bijuterii – înseamnă emoție, simbol, tradiție și modernitate. Produsele sunt marcate ANPC conform legislației române, iar fiecare comandă este ambalată elegant, gata pentru a fi oferită în dar. Clienții fideli revin nu doar pentru calitate, ci și pentru experiența personalizată și grija pentru detalii.

    Intră acum pe www.sefinni.ro și lasă-te inspirată de colecțiile de brățări care transformă un simplu gest într-o amintire de neuitat.

  • Ce este doomscrolling si cum creeaza dependenta?

    Ce este doomscrolling si cum creeaza dependenta?

    A citi stiri proaste online una dupa alta, deprimandu-ne, este o practica atat de comuna incat merita un neologism, „doomscrolling”. Consacrat de Oxford Dictionary printre cuvintele anului 2020, il gasim in varful degetului mare in timp ce parcurgem instantanee din lume pe ecranul smartphone-ului, in speranta de a intelege ceva. Incercarea spasmodica de a scapa de incertitudini si temeri are insa efectul opus.

    Este obisnuit, subliniaza expertii, sa te incurci intr-o mlastina de negativitate care alimenteaza anxietatea, stresul si, in cazurile cele mai grave, depresia. Pe termen lung, chiar si organismul sufera: de la dezechilibre hormonale pana la slabirea sistemului imunitar, literatura stiintifica ne avertizeaza impotriva acestei stari autoprovocate de tensiune perpetua, confirmand legatura dintre corp si spirit si nevoia de a gasi o stare mai echilibrata. perspectiva.

    Selectarea atenta a surselor si dedicarea unor momente specifice ale zilei informatiilor sunt cateva dintre solutiile sugerate de psihologi si neurostiinte pentru a evita excesul de stiri (asa-numitul „binge-scrolling”). Pentru ca dieta sa functioneze, trebuie sa intelegeti si originea problemei. O stire duce la alta, dar mecanismul care le face irezistibile ascunde ceva profund uman si ancestral, care merita investigat.

    Cum functioneaza dependenta de stiri negative

    Instinctul care astazi ne atrage spre vestile proaste este o mostenire cerebrala a ceea ce a permis hominicilor sa supravietuiasca si sa evolueze. Acea nevoie primordiala de a se inclina spre noutati si de a detecta amenintarile, fie ele boabe otravitoare sau triburi rivale. In conditii normale, este util pentru a ne proteja de pericol, dar, asa cum scrie profesorul de psihologie clinica Mary McNaughton-Cassill in Wall Street Journal , „se poate intampla si atunci cand nu este util, cum ar fi atunci cand seful nostru este nepoliticos sau cand noi vezi ceva la televizor”. Dinamica este cunoscuta de guru al noilor tehnologii : nu este o coincidenta ca algoritmii si panourile de mesaje de pe retelele sociale au fost concepute pentru a ne capta atentia (din ce in ce mai constanta si superficiala) si sa ne tina lipiti de ecran, de la stiri la stiri, de la comentarii. a comenta.comenteaza.

    Si aici ajungem la dependenta . Vorbind pentru ziarul Repubblica, psihiatrul Anna Lembke , directorul centrului de tratare a dependentei de la Scoala de Medicina a Universitatii Stanford, a explicat ca creierul reactioneaza la durerea intensa prin eliberarea unei cantitati mari de dopamina . Acest neurotransmitator este detectat de centrul de recompensa al creierului, care la randul sau stimuleaza cortexul prefrontal, adaposteste procesele care guverneaza deciziile si actiunile, pentru a incerca sa reproduca acea experienta pentru a obtine o noua gratificare. Aceasta sugereaza ca se poate genera un cerc vicios, o „bucla dopaminergica” care duce la cautarea obsesiva a unui anumit tip de stimul pana la adoptarea unui comportament compulsiv, precum necesitatea de a verifica mereu actualizarile online. „Cand informatiile pot fi foarte relevante – ca in cazul evenimentelor dramatice mari, cum ar fi razboiul – asa-numita teama de a pierde amplifica aceste efecte”, a adaugat Lembke. Este usor de inteles ca bunastarea noastra psihofizica plateste pretul.

    Doomscrolling, i costi per la salute

    Tristetea, teama si sentimentul de neputinta sunt unele dintre cele mai raspandite reactii emotionale in „doomscrolling”. Un studiu german efectuat pe peste 6.000 de persoane in primavara lui 2020 a asociat expunerea la stirile despre covid-19 cu o crestere a anxietatii, depresiei si fobiilor. Termenul de „tulburare de stres stoc” da o idee, inca neinclusa in nosografia psihiatrica oficiala, dar suficient de evocatoare: terapeutul american Steven Stosny l-a inventat in 2016 pentru a descrie conditii incomode cu ocazia alegerilor prezidentiale americane din acel an. Vremurile si temele s-au schimbat, mecanismul neurobiologic este acelasi. Unii subiecti ar fi mai predispusi decat altii sa „urmeze Iepurele Alb” precum Alice in Drama Land. In special, vorbim despre partinirea de confirmare la pacientii anxiosi sau depresivi. In practica, cei care se lupta cu o tulburare depresiva tind sa se concentreze asupra detaliilor de mediu care se conformeaza convingerilor lor.

    Daca serviciul este gratuit, tu esti produsul.

    — Jason Lanier

    Impactul acestei intorsaturi negative asupra corpului ramane de demonstrat , chiar daca pana in prezent premisele indica deja o directie plauzibila. De fiecare data cand traim o emotie negativa sau un sentiment conflictual, se declanseaza ceea ce Hans Seyle – endocrinologul cu care a inceput intelegerea fenomenului la inceputul secolului XX – a numit „raspuns la stres” , o modalitate prin care corpul nostru trebuie sa se adapteze. la amenintarile venite din exterior. Aceasta implica doua reactii simultane: una nervoasa si una hormonala. Pe de o parte, exista o crestere a productiei de adrenalina , pe de alta parte, cea de cortizol . Ambii factori, fiecare in felul lui, intervin pe termen lung in alterarea sistemului imunitar si pot da nastere la afectiuni ale pielii, uscaciune a gurii si lacune de memorie, sau, in cazurile cele mai grave, chiar probleme cardiace”, citim. pe site-ul Institutului Auxologic Italian. Cum iesi din asta? Raspunsul vine de la specialisti.

    Dieta digitale

    Stirile sunt ca mancarea. Un nutrient esential pentru viata, poate deveni un inamic atunci cand este consumat in exces. Polul opus, adica „respingerea stirilor”, este si el ingrijorator. Ultimii care au investigat fenomenul sunt cercetatori dintr-o echipa multidisciplinara de la Universitatea Jyvaskyla din Finlanda, impreuna cu Universitatea Ebraica din Ierusalim din Israel si Universitatea Northwestern din Statele Unite si au descoperit ca evitarea informatiei este din ce in ce mai raspandita, in special in randul adultilor tineri. cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani. Este posibil sa-ti gasesti echilibrul intre asa-numita „infoxicatie” (intoxicare din stiri negative) si o nevoie sanatoasa de a descoperi si intelege realitatea de zi cu zi. Iata sfaturile expertilor.

    Limitati timpul petrecut online

    Potrivit lui Adam Gazzaley , specialist in neurostiinta si coautor al cartii „The Distracted Mind: Ancient Brains in a High-Tech World”, este bine sa se croiasca anumite momente printre activitatile zilnice pentru a citi stirile , avand grija sa le tina izolate. si bine definite. La inceput, setarea unui cronometru pentru zece minute poate fi utila pentru a ne reaminti sa oprim derularea. Incetul cu incetul, autocontrolul va deveni un obicei. „De aici rezulta ca trebuie evitata verificarea stirilor inainte de culcare”, adauga Angelo Picardi , psihiatru si psihoterapeut, cercetator la Centrul de Referinta pentru Stiinte Comportamentale si Sanatate Mintala al Institutului Superior de Sanatate din Il Sole24Ore. „A face o invartire mediatica este inutila si risca doar sa provoace o noapte proasta si sa ia restul care este esential pentru a sustine stresul din aceasta perioada.”

    Protejati-va de stirile false

    Pe retelele sociale si aplicatiile de mesagerie este usor sa dai peste videoclipuri si stiri de origine dubioasa. Adesea, acestea sunt continuturi „strigate” sau create special pentru a ne capta clicurile, urmarind reactii emotionale care aproape niciodata nu sunt edificatoare. Mai bine sa faceti o selectie de surse de incredere in prealabil : vom economisi timp si griji mai tarziu. In acest sens, chiar si schimbarea mijloacelor de informare functioneaza in favoarea noastra: online se aplica regula vitezei, uneori in detrimentul fiabilitatii. Rasfoind ziare si reviste nu este neobisnuit sa gasesti reportaje mai structurate, mai mature si mai putin anxioase.

    Mentine contactul cu oamenii

    Ce ai face daca nu te-ai scutura? O intrebare legitima, in conditiile in care un italian dedica in medie aproape doua ore pe zi acestei activitati, pentru ca apoi sa se planga ca nu are niciodata timp pentru el. Cititul, practicarea sporturilor, practicarea yoga, dar mai ales pastrarea contactului cu ceilalti sunt alternative salvatoare. Dupa cum subliniaza Dr. Vivek Murthy in cartea sa „Impreuna: Puterea vindecatoare a conexiunii umane intr-o lume uneori singuratica”, cincisprezece minute pe zi sunt suficiente pentru a le dedica oamenilor pe care ii consideram cei mai importanti din viata noastra pentru a ne face sa ne simtim mai putin singuri si tine-ne departe de „doomscrolling”.

    In timp ce lumea asa cum o stiam pare sa cada, a merge putin mai departe nu este solutia. Lista profilurilor „vesele” populate cu meme si pisoi publicate in The Guardian ca antidot impotriva tristetii ridica sprancene. Totusi, ceea ce spune duoul de filosofi romani Tlon este convingator: „Este esential sa inveti digital decluttering, adica arta de a face ordine si a scapa de tot ce este de prisos in viata ta online, pentru o ecologie sanatoasa a mintii. De parca ai fi un gradinar digital, trebuie sa scapi de toate buruienile virtuale care impiedica inflorirea personala si colectiva.” In panopticonul digital in care ne simtim uneori prizonieri, cheia iesirii din celula este in buzunarele noastre. In sfarsit niste vesti bune.

  • Declansatorii emotionali: ce sunt, ce tipuri exista si cum se manifesta acestia?

    Declansatorii emotionali: ce sunt, ce tipuri exista si cum se manifesta acestia?

    Sunt situatii care te fac mai vulnerabil; amintiri, oameni sau chiar lucruri care iti provoaca frica, anxietate sau rusine. Cu totii avem conflicte nerezolvate care ne sufoca, zone sensibile care dor in interior, straturi psihologice dominate de furie, frica, anxietate sau rusine. Declansatorii emotionali sunt dimensiuni care trezesc o reactie psihofiziologica greu de reglat.

    Desi aceste realitati sunt comune pentru persoanele care se confrunta cu PTSD, majoritatea oamenilor le-au experimentat la un moment dat. Este suficient sa te expui la o anumita situatie, persoana sau scena care aminteste de un moment dificil din trecut pentru ca aceasta reactie intensa sa apara.

    Daca te simti identificat si nu stii cum sa gestionezi o astfel de experienta, iti sugeram sa explorezi un pic mai mult acest punct prin intermediul acestui articol.

    „Tot ceea ce ne irita in ceilalti ne poate determina sa ne intelegem pe noi insine. »

    Care sunt declansatorii emotionali?

    Uneori ne e greu cand cineva ne ordona sa facem ceva pentru ca ne gandim la acel tata aspru si autoritar care ne-a ruinat copilaria. Unii oameni se tem sa intre intr-un lift pentru ca le aminteste de atacul pe care l-au experimentat intr-un spatiu similar. Un alt exemplu este tremuratul de fiecare data cand cineva ridica vocea sau se enerveaza, amintindu-si abuzul experimentat cu un fost sot.

    Nu este neobisnuit sa stocam mecanica unui declansator mental in universul nostru psihologic. Acesti factori declansatori sunt semne in creierul emotional care dateaza de la un moment dureros sau traumatic din trecut. Mintea conditioneaza aceste experiente si ne face sa reactionam intens atunci cand suntem expusi la situatii similare. Sunt ca niste semnale de alta data, care nu au fost inca rezolvate.

    Este adevarat ca aceste experiente sunt dureroase si nu placute. Totusi, asa cum arata munca depusa la Universitatea din Maryland, emotiile sunt decisive in experienta umana; ele ne permit sa ne adaptam mai bine la scenarii sociale complexe dar, pentru aceasta, desigur, este relevant sa le intelegem functia si sa le reglementam eficient. Ceea ce doare trebuie abordat, nu dat deoparte. Asta e cheia.

    Cum se manifesta declansatorii?

    Stiinta declansatoarelor mentale  se invarte frecvent in jurul traumei. Dar nu este intotdeauna necesar sa mergem in aceasta extrema pentru a le indura. Este nevoie doar de o experienta prost gestionata pentru a reactiona la anumite lucruri sau situatii intr-un mod nereglementat. Sa vedem cum se manifesta de obicei declansatorii emotionali.

    • impulsivitate mai mare.
    • Amestec de rusine si furie.
    • Sentimente de nesiguranta si amenintari.
    • Apar frica si nevoia de a fugi.
    • Stresul ridicat si anxietatea sunt, de asemenea, asociate cu un declansator mental.
    • Performanta in munca este afectata deoarece este mai dificil de adaptat la anumite circumstante.
    • Dintr-o data, cand ne vedem expusi la anumite evenimente, putem simti frica si o mare anxietate.
    • Este obisnuit ca relatiile socio-emotionale sa sufere pentru ca raspundem prost, ne certam mai mult, ne enervam pentru nimic.

    Declansatorii emotionali sunt, de asemenea, insotiti de un raspuns fiziologic marcat, dupa cum urmeaza:

    • Ameteala.
    • Greata.
    • Tremuraturi.
    • Sudoare.
    • tahicardie.
    • Dureri in piept.
    • Gol in stomac.

    Ca o curiozitate, trebuie mentionat ca Universitatea Columbia a dezvoltat un studiu pentru a afla daca factorii declansatori emotionali au fost legati de riscul de a suferi un infarct miocardic. Relatiile nu sunt clare; Cu toate acestea, aceste reactii psihofiziologice intense sunt periculoase pentru cei care sufera deja de boli cardiovasculare.

    Multe dintre reactiile noastre cele mai intense, dureroase sau disfunctionale din viata de zi cu zi se datoreaza declansatorilor emotionali, adica realitatilor psihologice precum posibile traume netratate.

    Ce tipuri de declansatori emotionali exista?

    Multi oameni experimenteaza un raspuns emotional intens si dezadaptativ la anumite situatii aparent normale. Cel mai complex lucru este ca ei nu stiu ce li se intampla; ei nu inteleg motivul acestor experiente.

    Cand vine vorba de declansatorii psihologici, este relevant sa stii cand apar si ce ii declanseaza. Acest lucru face posibila detectarea tipologiei lor. In general, acestea sunt limitate la trei domenii specifice:

    • Declansatoarele de traume sunt cele mai frecvente si definesc situatiile in care, dupa o experienta negativa, nu suntem in stare sa procesam ceea ce s-a intamplat, precum si emotiile dificile care decurg din aceasta.
    • Exista declansatori emotionali pentru furie . In acest caz, vom avea de-a face si cu pacienti traumatizati care isi gestioneaza foarte prost emotiile. Acestia sunt oameni care reactioneaza mereu cu furie, cu furie si in moduri violente si nefericite.
    • Declansatorii de anxietate sunt experiente legate de stari de mare nervozitate. Ele pot fi legate de fobii (cum ar fi frica de a vorbi in public sau de a fi nevoit sa vorbesti la telefon) si de situatii care genereaza stres si pe care nu stii sa le gestionezi, cum ar fi cearta cu partenerul tau sau negocierea cu un sef.

    Cum sa faceti fata acestor tipuri de declansatoare psihologice?

    Declansatorii emotionali sunt un simptom al unei realitati psihologice subiacente care trebuie abordate . Ele sunt vazute ca un mecanism care indica faptul ca exista ceva de rezolvat, ceea ce impiedica pe cineva sa se adapteze si sa aiba o viata functionala si satisfacatoare. Asa ca sa ne uitam la cateva strategii de ajutor.

    Cel mai important lucru in tratarea factorilor declansatori psihologici este sa stii ce ii declanseaza. Acesta este singurul mod de a intelege originea ranii.

    Aflati unde este accidentarea

    S-ar putea sa fii unul dintre acei oameni care reactioneaza prost atunci cand se confrunta cu respingere. S-ar putea chiar sa fii bantuit de teama ca altii te vor lasa in urma sau te vor abandona. Acest lucru va face sa procesati intens multe reactii si, poate, sa distorsionati cuvintele altora. Cel mai important lucru in a face fata declansatorilor emotionali este sa stii unde este ranirea.

    Pentru a face acest lucru, constientizeaza toate aceste situatii care trezesc emotii negative in tine. Asa vei descoperi ce trebuie sa rezolvi, cum ar fi ranirea unei familii disfunctionale sau trauma unei relatii dureroase, nerezolvate.

    Nu va temeti de durere, intelegeti-o si alinati-o

    Dupa cum spunem adesea, uneori trebuie sa inveti sa suferi pentru a opri suferinta. Ce inseamna ? Ca trebuie sa lasam loc emotiilor pentru a le gasi originea si a le adresa. Daca reprimam suferinta, aceasta va fi intotdeauna latenta. Este timpul sa va asumati responsabilitatea.

    Cele mai bune terapii psihologice pentru a trata factorii declansatori

    In general, nu vom fi intotdeauna capabili sa desfacem singuri nodul pe care aceste mecanisme interne il orchestreaza. Declansatoarele mentale se instaleaza in cap si raman acolo mult timp, conditionand raspunsurile. In aceste cazuri, si in functie de nevoile noastre, sunt benefice doua tipuri de tratamente psihologice:

    • Terapia EMDR sau de desensibilizare si reprocesare prin miscare este cea mai potrivita pentru tratarea traumei psihologice.
    • Terapia cognitiv-comportamentala va fi eficienta in cazurile in care declansatorii emotionali provin din anxietate. Cu el, este posibil sa gestionezi aceste ganduri si credinte disfunctionale, pentru a regla mai bine emotiile si comportamentele.

    Nu ezitati sa cautati ajutor de specialitate. In multe cazuri, aceste realitati compromit relatiile noastre si performanta noastra sociala . Devenim mai impulsivi si ajungem sa acumulam certuri, concedieri si multa frustrare. Sa actionam cat mai repede posibil.

  • Cum să alegi corect mărimea sutienului? 7 sfaturi și recomandări utile

    Cum să alegi corect mărimea sutienului? 7 sfaturi și recomandări utile

    Sursă foto: shutterstock.com

    A găsi un sutien care să ți se potrivească perfect contează mai mult decât crezi. Un sutien ales corect oferă susținere, confort pe toată durata zilei și scoate orice ținută în evidență. Statisticile arată că multe femei nu cunosc exact mărimea potrivită, de aceea merită să acorzi câteva minute pentru a verifica acest aspect. Mai jos găsești câteva sfaturi practice, oferite pas cu pas, pentru a descoperi mărimea potrivită și a alege modele de sutiene cu încredere.

    1. Folosește un instrument de măsurare adecvat

    Când vine vorba despre sutiene potrivite, alege un centimetru flexibil, preferabil din material textil, și nu folosi metri rigizi sau ruleta de tâmplărie. Măsoară direct pe piele sau peste un sutien subțire, simplu. Cel mai precis rezultat îl obții atunci când stai dreaptă și relaxată, fără să sugrumi zona de sub bust. Notează fiecare rezultat, chiar și diferențele mici pot face diferența la mărime.

    2. Măsoară circumferința sub bust

    Ține centimetrul paralel cu solul, lipit de piele, chiar sub sâni. Nu strânge prea tare și nici nu lăsa să alunece pe spate. Rotunjește rezultatul la cel mai apropiat număr întreg. Dacă măsori 78,8 cm, notează 79 sau 80. Această valoare te ajută să stabilești dimensiunea benzii.

    3. Determină corect mărimea cupei

    Așază centimetrul pe cea mai proeminentă zonă a bustului (de obicei peste mameloane), fără să modifici poziția naturală a pieptului. Ia măsura normal, fără să tragi aer în piept. Scade valoarea obținută sub bust din cea de peste bust. Diferența arată dimensiunea cupei. De exemplu:

    • 13 cm diferență = cupă A
    • 15 cm diferență = cupă B
    • 17 cm diferență = cupă C

    Dacă ai 80 cm sub bust și 95 cm peste bust, diferența de 15 cm sugerează cupa B, deci mărimea potrivită va fi 80B. Brandurile își stabilesc mărimi ușor diferite, așa că încearcă mereu mai multe modele sau consultă ghidul de măsuri oferit pe site.

    4. Testează modelele, adaptează la brand

    Nu toate sutienele de la diverși producători se potrivesc exact la fel, chiar dacă au aceeași mărime înscrisă pe etichetă. Când probezi, urmărește dacă banda rămâne fixă pe spate (nu urcă sau nu lasă urme), iar cupa acoperă bustul fără pliuri, goluri sau margini tăioase. Ajustează bretelele până nu mai simți presiune pe umeri. Exemplu: poate la același model, mărimea 80B de la un brand se simte perfect, iar la altul ai nevoie de 85A.

    5. Potrivește modelul de sutien cu ținuta și activitatea

    Fiecare stil vestimentar și moment al zilei are nevoie de un alt tip de sutien. Pentru tricouri mulate, alege un T-shirt bra, cu cupe fine, fără cusături vizibile. Ai nevoie de susținere la sport? Un sutien sport îți oferă stabilitate, fără compresie excesivă. Pentru rochii fără umeri sau topuri lejere, examinează variantele balconette sau bandeau. Dacă sânii nu au același volum, încearcă un model cu bureți detașabili pentru un plus de simetrie. Caută sutiene bralette pentru zilele relaxate sau modele cu armătură subțire pentru evenimente speciale.

    6. Îngrijește și ajustează sutienele în mod corect

    Durata de viață a unui sutien depinde de modul de spălare și depozitare. Spală-le manual sau, dacă folosești mașina, alege programul delicat și pune-le într-un săculeț de protecție. Nu usca niciodată la temperatură ridicată și evită să le forțezi elasticul, pentru a preveni deformarea. Dacă banda devine largă, poți folosi prelungitoare sau poți regla bretelele, dar schimbă sutienul atunci când observi că nu mai susține bustul sau că își pierde forma originală.

    7. Măsoară-te periodic și acceptă schimbarea

    Corpul se modifică odată cu vârsta, modificările hormonale sau variația greutății. Revizuiește-ți dimensiunile cel puțin o dată pe an sau de fiecare dată când simți că un model care înainte se potrivea, acum nu mai oferă același confort. Dacă treci printr-o perioadă de fluctuații de greutate sau te afli în sarcină, verificarea regulată a mărimii devine necesară pentru confort zilnic.

    Prin urmare, alegerea sutienului potrivit nu e doar un moft, ci un gest de grijă față de tine. Măsoară corect, probează cu răbdare și ai grijă de lenjeria ta intimă. Un sutien bine ales îți transformă postura, starea de spirit și încrederea, punând în valoare tot ce ai mai frumos.

  • Ce este ascultarea activa si cum sa o aplici?

    Ce este ascultarea activa si cum sa o aplici?

    De cate ori te-ai intrebat: „Sunt un bun ascultator?” sau, pentru cei mai ambitiosi, „Sunt un mare ascultator?”. Probabil putini, poate niciunul: bine ai venit in club. Exista, practic, doua motive, pe de o parte, capacitatea de a-i asculta pe ceilalti este considerata de la sine inteles, pe de alta parte beneficiile rezultate din aceasta sunt inca putin cunoscute si adesea subestimate. 

    Efectuarea comunicarii, rezolvarea conflictelor si imbunatatirea relatiilor dintre oameni sunt cele mai evidente avantaje  ale a ceea ce expertii numesc ascultare activa .

    Cu toate acestea, mai valoroase decat efectele sale sunt premisele, care includ respectul pentru punctul de vedere al celorlalti, acceptarea complexitatii, suspendarea judecatii . Cu alte cuvinte, cele ale uneia dintre cele mai autoritare voci italiene pe aceasta tema, scriitoarea si sociologul Marianella Sclavi : „Daca vrei sa intelegi ce spune interlocutorul tau, trebuie sa presupui ca are dreptate”. Pus asa, miroase a utopie, mai ales in vremuri precum cele in care traim, in care spatiul discutiei este din ce in ce mai polarizat si fragmentat in monologuri paralele. O schimbare, insa, este fezabila si necesara.

    Se spune ca unul dintre cei mai buni ascultatori  din istorie a fost Sigmund Freud . Modul sau inegalabil de a asculta este descris intr-o carte a scriitorului Dale Carnegie: „Nu am vazut niciodata o atentie atat de concentrata. […] Ochii lui erau blanzi si geniali. Vocea lui joasa si blanda. Gesturile lui erau putine. Dar atentia pe care mi-a acordat-o, aprecierea lui pentru ceea ce am spus, chiar si atunci cand am spus gresit, a fost extraordinara. Nu ai idee ce inseamna sa fii ascultat in acest fel”.

    Desigur, citirea acestui articol nu te va transforma in parintele psihanalizei, la fel cum ascultarea unui podcast despre arta performantei te va face sa devii Marina Abramovic, deoarece intentia acestor cuvinte este diferita.

    Vom explica ce este ascultarea activa , vom aprofunda in efectele acesteia asupra calitatii vietii si vom impartasi strategii bazate pe dovezi stiintifice pentru a va imbunatati abilitatile de ascultare.

    Asculti pentru a intelege sau doar pentru a raspunde?

    Majoritatea conversatiilor se bazeaza pe o conceptie gresita conform careia, pentru a manifesta interes in timp ce cineva vorbeste, tot ce trebuie sa faci este sa taci si sa nu intrerupi . Multi se straduiesc sa-si exprime implicarea folosind expresii faciale si vocale (ah!, uh!, mmmh) si repetand coda verbala a interlocutorului cuvant cu cuvant , ca un ecou. Se poate face mai bine? Cu siguranta da, conform expertilor in conducere Jack Zenger si Joseph Folkman. 

    In cercetarea pe care au efectuat-o pe un esantion de 3.492 de manageri, doar 5% au stralucit cu abilitati de ascultare peste medie. Ceea ce i-a deosebit, pe scurt, au fost doua aspecte atribuibile ascultarii active : acela de a pune intrebari pentru a facilita prezentarea celorlalti si pentru a verifica propria intelegere si acela de a pune interlocutorul in largul sau cu o nejudecata sau nejudecata. atitudine competitiva, dar deschisa si disponibila. 

    Cand ne concentram asupra noastra, lumea noastra se contracta. Dar cand ne concentram asupra altora, lumea noastra se extinde.

    Daniel Goleman

    Ascultare activa si bunastare psihofizica 

    Ascultarea activa este un tip de ascultare care se bazeaza pe empatie, acceptare si cooperare si care are si efecte pozitive asupra starii psihofizice. „Bunastarea noastra depinde in mare masura de bunastarea relatiilor noastre. A sti sa transformi conflictul fiziologic (in familie, la locul de munca, la nivel de oras) in oportunitati de dezvoltare si imbunatatire a relatiilor este foarte bun pentru sanatatea tuturor persoanelor implicate”, spune Stefania Lattuille , mediator si facilitator in cadrul Ascultarii active. echipa din Milano, compania fondata de Sclavi care dezvolta planificare participativa, facilitare, mediere si cursuri de formare in managementul creativ al conflictelor.

    „Exista un joc pe care il propun adesea ca antrenor: amintind de episoade specifice care au fost traite, va rog sa faceti o lista cu sentimentele si emotiile traite atunci cand nu v-ati simtit ascultat; apoi o lista cu cei incercati cand te-ai simtit cu adevarat ascultat. In cele din urma, in sala de clasa, exista intotdeauna o tacere puternica si ganditoare din partea participantilor in timp ce observa tabla care arata cele doua liste.”

    Cei care stiu sa asculte se orienteaza cu inteligenta emotionala: capteaza inflexiuni sonore, gesturi liminale, semnale emotionale pe care celalalt le comunica si cu care stabilesc un contact empatic si acceptare reciproca. Dar cum se face? Pentru inceput, sa cunoastem regulile.

    Cele sapte reguli ale artei de a asculta 

    Marianella Sclavi este scriitoare si cercetatoare a artei ascultarii si a gestionarii creative a conflictelor. In urma cu douazeci de ani a scris cartea „Arta de a asculta si lumi posibile”, piatra de temelie a temei din care am tras urmatoarea lista. O lista de alimente utile pentru gandire pentru a deveni buni ascultatori. 

    1. Nu te grabi sa tragi concluzii. Concluziile sunt partea cea mai efemera a cercetarii.
    2. Ceea ce vezi depinde de perspectiva in care te afli. Pentru a va putea vedea perspectiva, trebuie sa va schimbati perspectiva .
    3. Daca vrei sa intelegi ce spune altcineva, trebuie sa presupui ca are dreptate si sa-i ceri sa te ajute sa intelegi cum si de ce.
    4. Emotiile sunt instrumente cognitive fundamentale daca stii sa le intelegi limbajul. Ei nu va informeaza ce vedeti, ci cum arati. Codul lor este relational si analog.
    5. Un bun ascultator este un explorator al lumilor posibile . Cele mai importante semnale pentru el sunt cele care se prezinta constiintei sale ca fiind in acelasi timp neglijabile si enervante, marginale si iritante pentru ca sunt incongruente cu propriile sale certitudini.
    6. Un bun ascultator saluta paradoxurile gandirii si comunicarii. El abordeaza dezacordurile ca oportunitati de a practica un domeniu care il pasioneaza: managementul creativ al conflictelor .
    7. Pentru a deveni priceput in arta de a asculta trebuie sa adoptati o metodologie plina de umor . Dar cand inveti sa asculti, umorul vine de la sine.

    Cum functioneaza ascultarea activa la distanta

    Este mai obositor, dar se poate. Experienta pandemiei ne-a permis sa ne concentram si sa perfectionam tehnici si masuri: „Daca suntem online, suntem despartiti de o bariera, asa ca este nevoie sa dam si sa primim mai multe confirmari cu privire la progresul comunicarii si ascultarii reciproce. , mai ales ca de multe ori nu avem perceptia non-verbalului celuilalt si deci mai putina informatie”, explica Stefania Lattuille .

    „De exemplu, este important sa acordam mai multa atentie turei frazei, astfel incat toata lumea sa poata sa-si faca auzita vocea; de asemenea, este adesea necesar sa se creeze spatii speciale de ascultare, de exemplu cu sesiuni separate dedicate”. 

    Ascultarea activa este un instrument profund de schimbare pe care trebuie sa invatam sa-l indreptam in primul rand catre noi insine. A invata sa ne ascultam pe noi insine, sa ne observam si sa ne intelegem emotiile este un pas fundamental, chiar daca obositor si uneori chiar dureros.

    A deveni un ascultator mai bun este munca vietii tale, nu te opresti niciodata sa inveti. De-a lungul timpului, spun ei, arta de a-i asculta pe ceilalti coincide cu arta de a ne asculta pe noi insine : aceeasi privire ingaduitoare si curioasa pe care o indreptam spre exterior investigheaza si santierul deschis al gandurilor, emotiilor, obiceiurilor noastre. De asemenea, te invata sa te protejezi, sa alegi cui si ce sa-i dedici timp si atentie si ca un pic de egoism sanatos nu strica. Pentru ca, dupa cum afirma o metafora bine citata, noi nu suntem bureti, suntem trambuline si impreuna putem face ca ideile sa zboare.

  • Cum sa aplici tehnica regulii celor trei pentru a vorbi in public?

    Cum sa aplici tehnica regulii celor trei pentru a vorbi in public?

    In comunicare, trei este un numar „magic”. Arta de a comunica un mesaj este o virtute de care au nevoie marii oratori si lectori. De asemenea, fiecare om obisnuit are nevoie, in multiple situatii, sa transmita idei intr-o maniera eficienta si de impact. Cum sa obtii aceasta virtute? Exista cateva strategii utile, cum ar fi tehnica regulii celor trei pentru vorbirea in public.

    Desi numele sau evoca binecunoscuta formula matematica, in acest caz este o figura retorica sau literara care consta in gruparea elementelor cate trei .

    Exista multe modalitati de a-l aplica si poate deveni cheia secreta pentru a-ti impacheta discursul, a face o vanzare sau a spune cele mai bune glume si povesti printre prietenii tai. Citeste mai departe.

    Regula de trei pentru vorbitul in public: ce este?

    Regula de trei pentru vorbitul in public este explicata de Dave Linehan, autorul cartii Bulletproof: The Official Guide to Public Speaking , ca prezentand idei in trio, deoarece acestea sunt mai interesante, placute si mai memorabile pentru public.

    Este dificil sa-i atribui autoritatea acestei tehnici, deoarece a fost folosita inca din Grecia antica. Nu degeaba aceasta civilizatie este considerata leaganul retoricii. Implementarea metodei presupune rezultate bune. Dovada este aplicarea ei in discursurile politice, asa cum se mentioneaza intr-o publicatie a Atlantis Press .

    De asemenea, isi are locul in istoria basmelor traditionale, a lucrarilor artistice si a tot felul de creatii umane . Biblia vorbeste deja despre „Tatal, Fiul si Duhul Sfant”, Rubens picteaza „cele trei haruri” si trei cuvinte definesc spiritul national al Frantei: „libertate, egalitate, fraternitate”.

    In viata de zi cu zi, este usor de gasit multe alte exemple legate de regula in cauza: cele trei culori ale focului (rosu, galben si verde) si cele trei timpuri verbale (trecut, prezent si viitor). Unele dintre cele mai cunoscute filme si carti vin chiar si in forma de trilogie.

    Este evident ca toate trei au un fel de magie care atrage si capteaza in ceea ce priveste limbajul scris si vorbit. Dar ce face aceasta problema atat de speciala? Exista mai multe motive. Le detaliem mai jos.

    Mediul profesional, in special cel al vanzarilor, este unul dintre cele mai favorizate de regula de trei in comunicare.

    Creierul creeaza grupari

    Creierul functioneaza intr-o ierarhie, ceea ce inseamna ca grupeaza lucrurile impreuna pentru a procesa informatiile mai eficient . Asadar, prezentarea unui set dezordonat de date nu este acelasi lucru cu structurarea discursului sau a prezentarii bazate pe cateva idei inrudite. In cele din urma, numarul minim de elemente pentru a crea aceasta grupare sau model care satisface atat de mult creierul este de trei.

    Este un numar confortabil pentru memorie

    In acest sens, nicio grupare de elemente nu este valabila, deoarece memoria are o capacitate limitata. Mai exact, memoria pe termen scurt, care permite retinerea si mentinerea activa a informatiilor pentru o perioada scurta de timp.

    Este limitat atat in ​​timp, cat si in cantitatea de informatii pe care o contine. Si desi se credea ca aceasta limita este in jur de 7 articole, studii recente, precum cel publicat de The Behavioral and Brain Sciences, sugereaza ca numarul este mai aproape de 4.

    Dar atunci de ce regula de trei? Pentru ca este un numar care este mai confortabil daca nu se apropie atat de limita.

    Este mai convingator

    Atunci cand incearca sa convinga interlocutorul, sa-i influenteze opinia sau sa-l motiveze sa intreprinda o anumita actiune, merita sa se ofere mai multe motive. Si, mai precis, trei este numarul cheie pentru ca argumentul sa para convingator . Prezentarea mai putine motive face ca discursul sa fie sarac si limitat si pare sa incurajeze scepticismul.

    Ofera o senzatie de plenitudine si rotunjime

    In concluzie, triadele creeaza senzatia ca textul, propozitia, prezentarea sau argumentul este complet . Folosirea a trei elemente face ca ideea sa fie rotunjita, completa si mai satisfacatoare. Puteti verifica acest lucru singur in textele pe care le cititi sau in prelegerile pe care le ascultati.

    Chiar si atunci cand impartasesti glume cu prietenii, regula de trei presupune rezultate bune.

    Cum sa folositi regula de trei pentru a vorbi in public?

    Aceasta tehnica simpla poate fi aplicata in diferite contexte: pentru a oferi mai multe prezentari de succes, pentru a genera vanzari intr-o companie sau pentru a va imbunatati elocventa. Premisa este simpla. Prin gruparea elementelor in triade, cresteti valoarea comunicarii dvs. Cu toate acestea, pentru a genera o mai buna intelegere, noteaza cateva idei:

    • Daca vrei sa promovezi un produs, evidentiaza-i caracteristicile cu trei adjective. De exemplu: „bun, frumos si ieftin”.
    • Utilizati trei propozitii pentru a comunica o idee completa. De exemplu: „Ieri m-am dus sa-l iau. Am crezut ca te vei odihni acasa. M-am inselat”.
    • Doriti sa raportati despre ce este vorba despre afacerea dvs., site-ul web sau continutul din retelele sociale? Comprimati informatiile in trei propozitii concise si plasati-le intr-o locatie vizibila.
    • Cand creati un slogan, alegeti trei cuvinte principale. Pot fi substantive (ca in motto-ul Republicii Franceze) sau verbe (mananca, bea, savureaza).
    • Organizati-va discursul in trei pasi si faceti acelasi lucru daca scrieti un text. Acest lucru se vede clar in operele literare care prezinta o introducere, mijloc si deznodamant.
    • Pastreaza cele trei idei centrale ale argumentului tau ca referinta. Un exemplu: daca vrei sa-ti convingi partenerul ca ar trebui sa pleci in vacanta intr-un anumit loc, concentreaza-te pe trei motive principale.

    Cresteti valoarea comunicarii dvs. cu regula de trei pentru vorbirea in public

    Cele de mai sus sunt doar cateva idei, dar puteti folosi aceasta tehnica in orice fel va puteti gandi. La prima vedere, aceasta este o strategie prea simpla, dar produce un efect real.

    Acest lucru va va ajuta sa influentati publicul, sa va amintiti mesajul, sa va convingeti si, in cele din urma, sa obtineti o comunicare mai eficienta.

  • Ce este sindromul impostorului si cum te afecteaza in fiecare zi?

    Ce este sindromul impostorului si cum te afecteaza in fiecare zi?

    A te simti inadecvat este un sentiment comun, chiar si in randul oamenilor de succes. Nu este neaparat o problema si provocarea insecuritatii poate deveni o resursa. Alegeti un obiectiv pe care l-ati atins. Poate fi profesional, precum promovarea pe care ti-ai dorit-o atat de mult, sau relational, cum ar fi apelul de scuze pe care l-ai facut prietenului tau jignit.

    Acum gandeste-te: pentru tine, aceste „reusite” sunt si multumita tie, tenacitatii, competentei, empatiei tale? Sau a fost doar noroc, seful te-a supraestimat si prietenul tau a acceptat pocainta intr-un moment de distragere a atentiei? Daca acesta din urma, poate ca vorbeste sindromul impostorului . 

    Mai devreme sau mai tarziu ma descopera

    Cei afectati de aceasta conditie de nesiguranta profunda sunt convinsi ca pretind in mod inselator ca sunt ceva ce nu sunt, ca nu sunt la inaltimea a ceea ce cred altii ca sunt. Un actor necunoscut printre indivizi reali si perfecti ca intr-un Truman Show inversat, impostorul se trezeste in fiecare zi cu o singura, mare teama: frica de a fi expus . 

    Definirea unui sindrom ca „aceasta experienta interna a falsitatii intelectuale” nu este pe deplin adecvata. Termenul, de fapt, nu apare nici in Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale (DSM) si nici in primul articol stiintific publicat pe aceasta tema de psihologii Pauline Clance si Suzanne Imes in 1978. 

    Nu numai atat – relateaza Jemima Kelly in Financial Times – daca Clance s-ar putea intoarce, ar vorbi doar despre „experienta impostorului” , pentru ca in cele din urma ne confruntam cu „un sentiment larg raspandit si uman” . O trasatura de personalitate atat de comuna incat se estimeaza ca 70% dintre oameni s-au confruntat cu ea cel putin o data in viata. 

    Cele trei caracteristici care definesc sindromul impostorului

    1. Convingerea ca ceilalti au o conceptie exagerata asupra abilitatilor si aptitudinilor noastre.
    2. Teama de a fi descoperit si denuntat ca un trisor.
    3. Atribuirea constanta a succesului unor factori externi, cum ar fi norocul sau un nivel extraordinar de munca grea 

    Epidemie de insecuritate

    Femeile si categoriile subreprezentate, parintii si elevii sunt cele mai analizate grupuri din literatura, chiar daca studiile arata acum ca acest fenomen este democratic: fara distinctii de gen, varsta sau pozitie sociala. 

    „Era performantei ne impune sa fim mereu la cel mai bun nivel in orice – explica psihoterapeutul Roberta Milanese –, complet multumiti de viata noastra profesionala, emotionala si sexuala. Slabiciunile, erorile, imperfectiunile trebuie desfiintate, pentru ca noua „normalitate” este cea falsa si lucioasa a retelelor de socializare. Aceasta este una dintre originile acestei epidemii de nesiguranta”. 

    Retelele sociale si stima de sine 

    Cu un bob blond platinat si agilitatea unui difuzor radio, Florencia Di Stefano-Abichain este astazi un creator de continut. Dupa o cariera de digital manager in multinationale, in fata celor 31 de mii de urmaritori de pe Instagram pare deloc nesigura. 

    Cand descopar ca a scris o carte despre sindromul impostorului, aproape un jurnal, inteleg ca este persoana potrivita pentru a intreba ce legatura exista intre retelele de socializare si sentimentul rampant de nesiguranta. 

    „Nu este o coincidenta ca, incepand cu anii saptezeci, fenomenul impostorului a revenit astazi (vezi numeroasele vedete care ies , de la Michelle Obama la Arisa, ed.). Datorita pandemiei, care ne-a aruncat pe toti pe retelele de socializare, ne-am trezit intr-un patrat virtual de dimensiuni disproportionate, in care ne comparam constant cu cele mai bune versiuni ale vietii altor oameni si suntem expusi unui feedback continuu. Retelele de socializare pun in scena o minciuna colectiva, dar a fi constienti de ea la nivel rational nu ne protejeaza de presiunea toxica a privirii altora.”

    Spune-mi ce impostor esti

    Cum recunoasteti semnele fenomenului impostor? „Daca as fi cu adevarat inteligent, as sti deja asta.” Aici vine geamatul impostorului expert . Un fals profesionist, el este unul dintre cele cinci profiluri descrise de dr. Valerie Young.

    Cercetatorul american, unul dintre cei mai autorizati in materie, contureaza identikit-ul perfectionistului , adica tipul care, daca nu indeplineste standardele foarte inalte pe care si le-a stabilit, ramane incurcat in sensul esecului si rumineaza obsesiv asupra propriilor greseli. 

    Supraom sau superfemeia este putin diferit , deoarece sentimentul sau de succes este legat nu atat de ce si cum face, ci de cat de mult face. Trebuie sa exceleze in toate, se bucura de admiratia celorlalti dar de indata ce unul dintre roluri esueaza (inevitabil) se simte ca un esec. 

    Cei care le usureaza sunt, in schimb, asa-numitul „talent natural” : se asteapta sa-si faca bine din prima incercare, fara efort, altfel stima de sine se va prabusi. Acest tip de impostor tinde sa refuze orice ajutor pentru ca crede ca trebuie sa treaca singur linia de sosire. Individualistul avid , in schimb, alearga doar pentru ca crede ca altfel nu si-ar putea lua credit pentru rezultatul obtinut.

    In sfarsit, expertul mentionat la inceputul acestui paragraf. Niciodata suficient de calificat, cititor de manuale, el cauta competenta prin cunostinte, care insa nu se epuizeaza niciodata. Acest lucru il face adesea imobil, recalcitrant atunci cand se confrunta cu noi experiente de teama sa nu fie suficient de pregatit.

    Trebuie reiterat faptul ca sindromul impostorului nu este o tulburare psihica si, prin urmare, nu exista criterii profesionale standardizate pentru a stabili cine sufera sau nu de acesta . Cu toate acestea, avand in vedere ca „simptomele” sale pot afecta diferite aspecte ale vietii noastre, este interesant sa incercam cateva teste de autoevaluare . Cele dezvoltate de psihologul Sandi Mann in brosura sa „Sindromul impostorului. Pentru ca crezi ca altii te supraestimeaza” nu lasa nicio scapare.

    Distorsiuni cognitive 

    Fiecare cu propriile caracteristici, tipurile de impostori descrise pana acum impartasesc asteptarile scazute de a reusi in viata. Confruntati cu succesul lor – un accident clar – ei simt ca nu il merita. Acest lucru creeaza disonanta cognitiva , adica o stare de stres si disconfort care se simte atunci cand ai doua credinte contradictorii in acelasi timp. 

    Pentru a depasi impasul, se acorda credit factorilor externi si temporari (noroc, judecata gresita a celorlalti, timp), mai degraba decat cauzelor interne si stabile, cum ar fi talentul si competenta. Paradoxal, nu-i asa? Deoarece sunt adesea cei mai pregatiti oameni care sufera de sindromul impostorului. „Stima de sine constant scazuta este nesanatoasa”, avertizeaza Sandi Mann, „si adesea duce la sentimente de inferioritate, neputinta, tristete si depresie”. Deci ce sa fac?

    Recunoaste-ti valoarea

    Am intrebat-o pe Roberta Milanese, care in cartea sa „Frica inselatoare de a nu fi la inaltime” se adanceste in fenomenul impostorului si sugereaza strategii de invatare pentru a transforma sentimentul de indoiala in incredere in sine . 

    „Stima de sine este ceva pe care trebuie sa-l construim de-a lungul vietii, infruntand incercarile pe care viata insasi ni le ofera. Daca vreau sa ma simt increzator, trebuie sa incep sa schimb ceea ce fac si abia atunci voi putea schimba ceea ce simt si ceea ce gandesc despre mine. Un exemplu: daca ma tem de judecata celorlalti si evit mereu sa ma expun de frica de a o obtine, frica mea nu va face decat sa se inrautateasca, intrucat tocmai aceasta evitare va ajunge sa-mi confirme ca daca m-as fi expus, cu siguranta o judecata negativa ar fi a ajuns. Primul pas pentru a depasi aceasta frica presupune, asadar, acceptarea unor mici riscuri de expunere si verificarea daca judecata de temut ajunge cu adevarat sau nu”. Cu alte cuvinte, incercand, aventurandu-se, poticnindu-te usor. 

    Asigurarea trebuie evitata pentru ca este contraproductiva: „Faptul ca altii incearca sa convinga persoana de valoarea sa ajunge sa-i inrautateasca si mai mult frica de a fi descoperit ca impostor, din moment ce sunt multi oameni care ii atribuie acele calitati frumoase pe care le se teme de a nu avea si, prin urmare, toata lumea va fi dezamagita odata ce masca va cadea.” 

    Dimpotriva, familiarizarea cu mecanismele repetitive care alimenteaza disconfortul este o excelenta stratagema pentru a le submina. La perfectionistul, de exemplu, functioneaza lockpick-ul erorii voluntare: „Inserarea unei mici imperfectiuni in lucrurile pe care le faci te ajuta sa le tolerezi”, sfatuieste Milanese. „In cazul expertului, insa, primul pas este sa incepi sa-ti asume riscul de a lua masuri chiar daca crede ca nu stie totul”.

    Multi sustin ca o forma usoara de ganduri de impostura este pozitiva, deoarece te incurajeaza sa te angajezi si sa faci tot ce poti. De aici si ultima sugestie, poate cea mai importanta: scepticul din noi mormaie constant, suntem facuti din aceleasi lucruri din care sunt facute bluffurile, spune el. In timp ce sorbim cafeaua dimineata, lasati-o sa se aeriseasca. Dar odata ce monologul s-a terminat, nu-i mai acordam atentie : avem un tren de prins. Stima de sine binara, sa ne bucuram de calatorie.