Numeroase studii confirma ca lipsa somnului poate avea efecte dezastruoase. Cu toate acestea, cel mai bine este sa nu minimizati sau sa exagerati efectele. Am fost cu totii acolo: daca noaptea a fost scurta, a doua zi suntem obositi si nu ne putem concentra. Apoi, cand lipsa somnului continua in timp, organismul nostru nu intarzie mult sa ne prezinte nota de plata.
Influenta lipsei de somn asupra capacitatii noastre de reactie este similara cu efectele cauzate de alcool. Dupa 24 de ore de privare de somn, subiectii de testare au aratat, in medie, capacitatea de raspuns a unei persoane cu un nivel de alcool in sange de unu la mie. Exista insa si exceptii: oameni care nu sunt foarte sensibili la lipsa somnului si ale caror abilitati raman aproape intacte.
Efectele lipsei de somn asupra psihicului
Pe langa faptul ca influenteaza comportamentul reactiv si de luare a deciziilor, dormitul putin afecteaza si psihicul in diverse moduri: capacitatea noastra de memorie este redusa, suntem usor susceptibili si distrasi. Depresiile sunt, de asemenea, strans legate de lipsa somnului, adica: lipsa somnului poate declansa stari depresive. La randul lor, cei care sufera de depresie dorm adesea prost – un cerc vicios.
Este posibil sa compensati lipsa de somn in weekend?
Multi experti recomanda un ritm obisnuit de somn-veghe, in special cand se trezeste; de aceea este gresit sa crezi ca poti compensa lipsa de somn dormind mai mult in weekend. Chiar si un studiu actual si mult citat nu mai adauga nimic. El ajunge la concluzia ca cei care compenseaza lipsa somnului de weekend, daca nu altceva, nu mor prematur. Cu toate acestea, testul nu detecteaza nivelul zilnic de concentrare si performanta al subiectilor testati. Asadar, ipoteza ramane valabila: a dormi putin timp indelungat este nesanatos si nu poate fi compensat intr-un fel.
Lipsa somnului afecteaza activitatea genelor
Multi nu stiu ca genele noastre functioneaza de-a lungul vietii noastre. Corpul depinde tocmai de aceasta munca, asa-numita expresie a genelor care, printre altele, are si functia de a regenera celulele. Potrivit unui grup de cercetare de la Universitatea din Surrey, somnul afecteaza si expresia genelor.
Acesta din urma s-a constatat, de fapt, ca este alterat la subiectii de testare care au dormit mai mult de o saptamana, putin sub sase ore pe noapte, stare care afecteaza eliberarea hormonala zilnica prin decompensarea ritmului circadian, „ceasul nostru intern”. Prin urmare, se crede ca regenerarea celulara in intregul organism este mai putin activa, sistemul imunitar este slabit si compensarea stresului este mai laborioasa.
Lipsa somnului creste glicemia
Mai multe studii au aratat ca lipsa somnului afecteaza toleranta glicemica. Valorile glicemice ar fi crescute la persoanele care dorm mai putin de sase ore pe zi. Dupa o saptamana de privare de somn, unii subiecti prezinta o situatie metabolica similara cu cea a unui diabetic.
Efecte pe termen lung
Seria de efecte imediat atribuibile privarii de somn este completa. Pe termen lung, bolile pot aparea si din efectele lipsei de somn. Rezumatul unor studii realizate de un grup de cercetare american explica modul in care lipsa cronica de somn creste riscul de diabet zaharat sau boli cardiovasculare. Rezultatele acestor studii la scara larga nu lasa indoieli: cei care dorm mai putin tind sa moara mai devreme. Limitarea acestor studii este ca nu au considerat oamenii mai putin sensibili la lipsa somnului. Aceste studii dezvaluie asadar o tendinta, dar nu spun nimic despre individ.
Diferit de la persoana la persoana
Potrivit expertilor, oamenii reactioneaza foarte diferit la lipsa somnului. In timp ce la unii subiecti limitarile cognitive sunt minime, altele reactioneaza foarte sensibil si au serioase dificultati de concentrare. Potrivit lui Serge Brand, psiholog si cercetator al somnului la Spitalul Universitar din Basel, factorul determinant nu este atat „durata somnului, cat mai degraba perceptia subiectiva a calitatii somnului”. Calitatea, la randul ei, este strans legata de ritmul si fazele somnului.
Exista oameni de dimineata si altii care prefera orele de seara?
Exista, de fapt, doua tipuri de oameni: cei care se trezesc devreme (lacarele) si cei care prefera orele de seara (bufnite). In timp ce bufnita uraste sa se ridice din pat la sase dimineata, ciocarlia este deja la cel mai bun moment la acea ora. Potrivit cercetatorului german despre somn Jurgen Zulley, doar 15% din populatie poate fi atribuita in mod clar unuia sau altuia. Orice altceva apartine pozitiei intermediare largi a tipurilor „normale”. Potrivit lui Zulley, genele determina daca o persoana traieste ca o bufnita sau ca o ciocarla.
Nevoia de somn se modifica odata cu varsta
Desi nevoile de somn ale fiecarui individ sunt personale, ele se schimba semnificativ de-a lungul vietii noastre. In timp ce nou-nascutii dorm aproximativ 16 ore pe zi, copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 10 ani au nevoie de intre 9 si 11 ore de somn. Pana la batranete, durata somnului scade constant. Prin urmare, cei care la varsta de 70 de ani se trezesc dupa sase sau chiar cinci ore, in general, nu trebuie sa-si faca griji.